1. Ce este psihoterapia cognitiv-comportamentala ?

Psihoterapia cognitiv-comportamentala este o terapie focalizata pe rezolvarea problemelor, cu rezultate evidente, centrate pe ameliorarea sau vindecarea unor simptome neuropsihice sau psihosomatice.
Psihoterapia este delimitata in timp, focalizata pe problema si are obiective clar definite.
Principiul de baza al terapiei cognitiv-comportamentale postuleaza faptul ca modurile in care o persoana se comporta sunt determinate de felul in care aceasta interpreteaza situatiile imediate cu care se confrunta.
Obiectivul principal al interventiei cognitiv-comportamentale este reducerea emotiilor negative disfunctionale si a comportamentelor dezadaptative.
In cursul sedintelor de psihoterapie, se recurge la principiile invatarii in vederea modificarii structurii cognitive dezadaptative a clientului, evaluand permanent efectele pe care le au aceste modificari in comportamentul si stilul de gandire.
In procesul terapeutic se pun in actiune tehnici specifice menite sa restabileasca echilibrul psihic al clientului si sa-i permita acestuia o mai buna adaptare la realitate.
Psihoterapia cognitiv-comportamentala ii va permite clientului sa dobandeasca unele abilitati prin care sa rezolve nu numai problema prezenta, ci si eventuale probleme similare ce pot sa apara in viitor.
Un accent deosebit de important este pus pe relatia terapeutica, caracterizata in general ca o alianta de lucru bazata pe o atitudine colaborativa si de incredere a clientului in terapeut, pe empatie, rezonanta emotionala si acceptare neconditionata a clientului.
Asigurarea conditiilor optime pentru dezvoltarea cu succes a relatiei psihoterapeut-client este primordiala.

2. Care sunt tipurile de tulburari pe care le abordeaza psihoterapia cognitiv-comportamentala ?

A fost demonstrat stiintific prin numeroase studii clinice ca psihoterapia cognitiv-comportamentala este eficienta in foarte multe tulburari si probleme specifice conditiei umane. Principalele tipuri de tulburari specifice pe care psihoterapia cognitiv-comportamentala le abordeaza sunt:
  • anxietate generalizata
  • atacuri de panica
  • tulburari fobice (claustrofobie, agorafobie, acrofobia, fobia de avion, fobia sociala etc.)
  • tulburari depresive
  • insomnie
  • tulburari obsesiv compulsive (obsesii de contaminare, obsesia accidentelor, obesia ordinii etc.)
  • tricotilomania
  • disfunctii sexuale psihogene (lipsa dorintei sexuale, ejaculare precoce, impotenta, anorgasmie, frigiditate, vagininism, dispareunie )
  • probleme de cuplu marital
  • ticuri, logonevroze
  • enurezis
  • tulburari psihosomatice (cefalee, dureri cronice, hipertensiune arteriala, diabet, astm bronsic)
Interventia psihoterapiei cognitiv-comportamentale este focalizata atat pe aspectele de tratament psihologic al tulburarilor care implica in etiopatogeneza mecanisme psihologice, cat si pe aspectele de promovare a sanatatii, optimizare, dezvoltare si autocunoastere, preventie a patologiei.

3. Cat dureaza o psihoterapie cognitiv-comportamentala ?

Multi oameni vin la terapie ca urmare a manifestarii unor simptome suparatoare (anxietate, stres, stari depresive, insomnie, fobii, obsesii, tulburari de dinamica sexuala, probleme de cuplu etc.). In functie de problema cu care se prezinta clientul si de gradul in care vrea sa fie rezolvata aceasta, terapia cognitiv-comportamentala poate sa fie scurta (in medie 20 de sedinte) sau foarte lunga, aplicabila individual, in grup sau de grup (familie). Psihoterapia este foarte bine structurata, iar intervalele dintre sedinte sunt riguros planificate. Cea mai importanta parte a terapiei se desfasoara in viata de zi cu zi, clientul urmand sa puna in aplicare ce a invatat in cadrul sedintelor de psihoterapie. Repectand prescriptiile cognitiv-comportamentale in forma temelor intre sedintele de psihoterapie, numarul sedintelor se poate reduce, iar eficienta ramane aceeasi sau chiar creste.

4. Care sunt motivele pentru care oamenii vin la psihoterapie ?

Cele mai des intalnire motive pentru care omenii decid sa mearga la terapie sunt:
  • vor sa dobandeasca o mai profunda intelegere cu privire la anumite aspecte legate de propria persoana, vor sa se cunoasca mai bine;
  • vor sa dobindeasca o mai mare incredere in fortele proprii;
  • vor sa-si insuseasca deprinderi de comunicare mai eficiente;
  • vor sa se elibereze de un simptom, tulburare sau fobie;
  • vor sa se stapaneasca mai bine in situatiile stresante;
  • vor sa treaca cu bine peste o pierdere suferita;
  • vor sa se asigure ca se gasesc in relatia potrivita sau ca au locul de munca potrivit;
  • vor sa-si optimizeze comportamentul afectiv-erotic;
  • evita sa comunice partenerului de viata unele aspecte legate de propria relatie;
  • au trecut prin experienta divortului, separarii sau despartirii;
  • vor sa ofere sprijin psihologic copiilor sai aflati in dificultate (hiperemotivitate, trac, rivalitate intre frati, dificultati in invatare, ameliorarea performantelor individuale etc.).

Pentru rezultate optime, clientul trebuie sa manifeste o suficienta motivatie pentru psihoterapie si sa se implice activ in indeplinirea sarcinilor terapeutice.

5. Ce presupune prima sedinta de psihoterapie ?

In cadrul primei sedinte, terapeutul va prezenta clientului regulile impuse de cadrul psihoterapeutic. Vor fi clarificate aspecte legate de tehnicile si metodele utilizate, natura relatiei terapeutice, confidentialitatea in psihoterapie, durata sedintelor, frecventa lor, pretul consultatiilor.
Bineinteles, nu este obligatatoriu sa continuie terapia dupa prima sedinta introductiva, putandu-se intrerupe programul in orice moment.
Primele sedinte sunt dedicate identificarii problemelor si elaborarii unui plan terapeutic. Deseori clientul se prezinta la terapie cu un amalgam nediferentiat de probleme, iar terapeutul este cel care il ajuta sa le ordoneze. Psihoterapia necesita munca si efort sustinut atit din partea terapeutului, cit si din partea clientului.
Terapeutul stabileste sarcini precise si clare pe care clientul trebuie sa le indeplineasca intre sedintele de terapie. In masura in care aceste sarcini sunt indeplinite, progresele in terapie vor fi accelerate.

6. Care este rolul relatiei terapeut-client ?

Este important sa se stabileasca o buna relatie intre client si terapeut. Terapeutul manifesta respect, acceptare, caldura, autenticitate, capacitate de a intra in modul de a gindi, a simti si a actiona al clientului in scopul de a-l intelege mai bine.
Terapeutul trateaza fiecare persoana ca pe un individ unic, iar terapia este formulata astfel incat sa raspunda unicitatii nevoilor fiecarui client.
Clientul trebuie sa aibe incredere in terapeutul sau, cunoscand faptul ca etica si responsabilitatile profesionale ale acestuia il exclud de la urmarirea propriilor sale interese sau de la exploatarea sa in vreun sens. Acest fapt devine foarte important ca urmare a naturii private si uneori intens emotionale a relatiei stabilite cu terapeutul.
Relatia terapeutica in terapiile cognitiv-comportamentale este de tip egalitar. Sarcina principala in cadrul acestei relatii este castigarea increderii clientului, ajutindu-l sa vada in terapeut o persoana pe care se poate baza si capabila sa-i ofere sprijin psihologic.

7. In ce masura este respectata confidentialitatea ?

Tot ceea ce ii impartasesti terapeutului este confidential.
Regula secretului profesional poate fi incalcata numai atunci cand informatiile pe care terapeutul le obtine indica posibilitatea unui pericol iminent pentru client (manifestarea unor tendinte suicidare) sau pentru alte persoane (intentii heteroagresive).

Psihoterapiile cognitive si comportamentale utilizeaza tehnici fundamentate stiintific in scopul intelegerii si tratarii simptomelor psihologice.

Misiunea noastra:

Prin intermediul abordarii stiintifice ne propunem sa promovam sanatatea si dezvoltarea personala si sa contribuim la solutionarea problemelor conditiei umane pentru un stil de viata optim. Aceste scopuri sunt realizate prin aplicarea principiilor de baza ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale pentru evaluare, preventie, tratare.